Randuri si ganduri in parcare

2022-12-30T13:41:56+02:0024 aprilie 2018|Amintiri, Parinteala|

  Stau in parcare si imi astept fiul. Randuri si ganduri in parcare. E la pregatire la engleza. Am hotarat sa faca acest lucru incet dar bine. Nu ne grabeste nimeni. O ora in fiecare saptamana si vocabularul lui e mai bogat cu 10 cuvinte. Pur si simplu in joaca. Profa e super blanda si I se citeste copilaria in priviri. Si asa, stau linistita in parcare cu telefonul in mana. Am tendinta de a face slalom pe canalele de social media ca sa imi omor timpul. Dar in loc de a face asta ii scriu lui, fiului meu, nu o scrisoare, doar randuri. “ Mai ai putin si faci 8 ani si sunt atat de mandra de tine, vad omuletul bun din tine si barbatul in devenire care vei fi. Ma uit in urma si ce calatorie frumoasa am avut pana acum… Sunt nerabdatoare sa vad continuarea.” “Ma lupt cu un sentiment sacaitor de incertitudine si teama fata de lumea in care traim. Coincidenta sau nu, acest sentiment a luat nastere acum 8 ani. Aceasta nevoie coplesitoare de a proteja este ceva care probabil I se intampla fiecarui parinte. Persoana relaxata si fara griji care credeam ca sunt, a disparut cand ai aparut tu.” “Vreau sa fii bun cu toata lumea, in special cu oamenii pe care nu ii cunosti inca. Este incredibil cati oameni puternici si influenti si-au insusit acest mod de a trai. Ia-o ca pe  Regula de Aur: Comportă-te cu ceilalți așa cum ai vrea să se comporte ei cu tine”. “Azi noapte te-am privit dormind. Dupa [...]

Mic jurnal de plans la bebelusi

2022-12-24T17:12:48+02:004 martie 2018|Amintiri, Parinteala|

Colici sau constipatie? Jurnal de plans la bebelusi. Ieri am primit pe whatsup de la C (cumnata mea) un filmulet cu nepotica mea de doua saptamani plangand si intrebarea: Colici sau constipatie? Am stat o secunda sa imi aduc aminte de vremea cand era D bebelus. Era si constipat si avea si colici si nu imi aduc aminte decat faptul ca ne-am chinuit cu toate solutiile anticolici existente vreme de 2 luni si jumatate. Apoi nesomn si alaptat la cerere. M-au rascolit amintirile si chiar uitasem cum e. Din experienta, cand bebe plange el incearca sa iti comunice ceva, poate ca iti spune “mami mi-e foame”, “mami, sunt obosit”, “mami, sunt constipat’’ si supremul “mami, ma doare’’☹. Mi-a fost greu la inceput sa identific fiecare plans. Imi facusem un mic ghid scris, un fel de jurnal( stateam acasa si ma vazusem dintr-o data fara taskuri😊) pe care as vrea sa il impartasesc cu voi si i-l voi da si lui C. Mami, mi-e foame – bebe cauta cu gurita in toate directiile, imita suptul, isi baga pumnuletii in gurita si incepe sa planga in momentul cand foamea devine de nesuportat. Si este un plans care suna ca o tuse si are un ritm constant. Dar sigur nu mai ajungeam la acest nivel de “scandal” cand incepusem sa ii recunosc semnele. Mami, sunt obosit – plansul de oboseala incepe incet si sacaitor si incet incet se transforma intr-un plans puternic insotit de miscari de manute si picioruse. Si acum regula: e nevoie de rutina zilnica de seara inainte de culcare – baita, alaptare [...]

7 ani

2019-11-25T00:09:22+02:0027 septembrie 2017|Amintiri, Parinteala|

Fiul meu are 7 ani. Merge pe 8. Isi doreste sa creasca si incerc sa tin pasul cu transformarea lui din baietel in baiat mare. Dar o parte din mine este trista. Cred ca motivul este ca niciodata nu o sa se mai intalneasca cu varsta de 7 ani. …“7 ani de acasa’’. 7 este cand persoana din interiorul copilasului incepe sa apara, cu personalitate cu tot. 7 este cand iti povesteste filmul de desene animate intr-un timp mai lung decat a durat la cinema. 7 este cand iti spune glume de genul “Mami, stii care e diferenta intre un porc si rama? Iar eu ma prefac mirata si tot el raspunde : Porcul rama dar rama nu porc” si radem amandoi, eu mai mult de mimica lui. Ieri am fost in Gradina Botanica. Am luat doua paini cu noi si am aruncat bucatele la ratele din helesteul gradinii. Am vazut chiar si o broscuta testoasa. Ne-am inchipuit ca pescuim si ca pestii vin la un bat cu o bucata de paine infipta in varf. ‘’Azi a  fost super mami”…si pentru mine la fel… As vrea sa conserv si sa pastrez astfel de clipe. Da, am facut filmulete si poze pe telefon si da, scriu acum despre ele. Dar nu le mai putem simti la fel din nou. Un moment minunat de acum devine in viitor o amintire. A fi parinte inseamna a pierde copilul care tocmai a fost si a castiga pe cel care devine. Nu am simtit niciodata cum trece timpul inainte de a fi mama, dar acum il [...]

O serbare altfel. Expozitie la circ

2022-12-24T17:16:31+02:008 noiembrie 2016|Amintiri, Parinteala, viata de expat|

    Acum cativa ani,fetita vecinilor termina primul an scolar si am fost  si noi invitati la o expozitie la scoala. Invatatoarea ei a fost si a Ilincai si ne-a facut o reala placere sa revedem clasa unde a “studiat ” timp de 2 ani de zile. Scoala e obligatorie de la 4 ani iar  primii 2 ani sunt ani de acomodare cu sistemul (clasa 0 de 2 ori).   La fiecare sfarsit de an nu exista o festivitate de premiere , iar invatatoarea organizeaza o expozitie cu tematica, un fel de “clasa deschisa” cu parintii  iar copii sunt ghidul expozitiei pentru invitatii lor: parinti, prieteni, rude, cunostiinte. In acel an tema a fost circul.             Invatamantul elvetian  in primii ani de scoala este  activ, dinamic, cu implicarea maxima a copilului.  Se fac multe activitati de lucru manual din : luturi, paste , vopseluri , din materiale reciclate.Copilul  invata ce inseamna ordine, ce inseamna implicare, ce inseamna responsabilitate: este responsabil de hranirea animalului din clasa, este responsabil de colectarea obiectelor pierdute intr-o zi, de schimbarea calendarului, aranjarea cartilor, meteo etc (fiecare, prin rotatie, face de toate cate o saptamana). Pentru ca sunt micuti si nu stiu inca sa citeasca , fiecaruia i se atribuie un semn, si asa isi recunosc locul de la vestiarul de pe hol.   Au organizate in clasa diferite locuri: de relaxare si lectura, de desen, pentru bricolaje, pentru joaca de-a familia. Pe un tablou la intrare fiecare are un magnet cu semnul lui si daca vrea sa se duca intr-unul din aceeste [...]

Mamiceala Swiss made

2020-09-13T18:45:04+03:001 noiembrie 2016|Amintiri, Parinteala, viata de expat|

Mamiceala Swiss made - In Elvetia locuiesc de 7 ani, aici imi cresc copilul, aici a mers prima data la scoala. Tot aici  are prieteni buni si vecini cu care se joaca zi de zi.   Ce am invatat de aici  in materie de parinteala? Am invatat ca un copil are nevoie de intelegere,  are nevoie sa simta ca este ascultat si inteles, mai mult decat să i se faca pe plac.   Copii nu sunt proiecte personale Nu  trebuie vad succesele copilului meu, sau invers, insuccesele ei, ca pe niste merite sau esecuri ale mele. Aici copii nu sunt incurajati sa fie diferiti, sa exceleze, nu sunt impinsi sa fie exceptionali si mereu primii la scoala, la fotbal sau orice alta activitate. Am invatat aici sa nu pun accent pe performante, ci pe placerea de a merge la scoala. La pranz cand vine acasa prima intrebare este: “Ce a fost interesant astazi la scoala?”     Activitatile extrascolare = recreere   Nu iti  va duci copilul la cursuri de vioara sau tenis  sau inot in ideea de a deveni o violonista cunoscuta sau o inotatoare profesionista. Nu am  pus presiune pe copil sa exerseze ore in sir la vioara daca ea nu  a vrut, cand a spus ca nu  mai e interesata, dupa 2 ani de Conservator am oprit orele .     Rezolvarea conflictelor pe cont propriu = incredere in sine = siguranta in luarea deciziilor ( Swiss made) Am invatat ca trebuie sa o las  sa invete sa rezolve pe cont propriu conflictele, intervenind doar daca se ajunge la situatia în care unul [...]

Dezactiveaza titlul coloanei Mega Menu

Go to Top